Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 29 august 2012

In viata...

In viata exista un timp pentru toate,cred ca la fel cum este o rascruce de drum in care tu esti nevoit sa-ti alegi drumul...da...cu siguranta ca trebuie sa existe un drum pe care trebuie sa-l alegem. Si intreaga  viata a noastra depinde de acel drum...sau poate ca nu noi nu alegem acel drum ...poate el ne alege pe noi.  Eu intotdeauna mi-am dorit mai mult pentru mine si in mare parte am reusit. Cred ca primul pas pentru a reusi in viata  este sa ne dorim tot mai mult din ceea ce stim ca ne poate face fericiti...si aici ma refer la fericirea aceea  adevarata in care sa invatam sa ne descoperim pe noi,si spun acest lucru pentru ca lumea este a celor care vor ceva si cauta necontenit aceste daruri ale vietii care de multe ori trecem prea repede pe langa ele.     Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

vineri, 24 august 2012

Un om care priveste altfel viata...

Intotdeauna eu iert pe cineva  foarte repede,in schimb uit foarte greu. Chiar daca am fost ranita de nenumarate ori,acestea dimpotriva m-au intarit. Nu am urat pe nimeni si nu m-am razbunat in viata mea,dar asa cum am spus uit foarte greu pe acele persoane care mi-au facut rau...si au fost destule. Nu stiu de ce...poate din invidie sau din prostie. Oricat ai vrea sa uiti,iti este imposibil!.Mereu vei simti acele persoane care te-au ranit cadva si iti va tulbura gandurile. Si totusi daca stau bine sa ma gandesc timpul le vindeca pe toate...sigur nu in totalitate pentru ca in sufletul tau raman acele amintiri mai putin placute..Dar cu toate acestea nu as schimba cu nimic trecutul...nu as schimba nimic in viata mea pentru ca datorita acestor intamplari sunt astazi un om care priveste altfel viata.      Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

marți, 21 august 2012

Singura mea avere Romania...

      
Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară? Am fost plecat doar patru ani pe-afară; Azi am venit şi-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc şi-n suflet rău mă doare. 
O caut peste tot, am fost şi-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. 
Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese şi se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume.
Moşneagul iese-n cale şi-o întreabă: “Vine? La anul, cred, acu-i la treabă, La noi în ţară-i multă sărăcie. Ştiu ei - că de-or veni, la ce să vie?!”
Spuneţi-mi, n-aţi văzut cumva o ţară, Cântată de poeţi odinioară, Cu ochi de cer şi plină de verdeaţă? Am fost şi-am căutat-o şi la piaţă.
Acolo nu era, de bună seamă, Că prea o înjurau români de mamă; Harbuzul, pătrunjelul, biata prună, Erau culese, parcă, de pe Lună!
 Chiar, voi n-aţi văzut, pe jos, o ţară, Călcată în picioare şi murdară? Ce-aveţi cu ea? Nimica nu vă cere, Eu o declar… singura mea avere…
poezie scrisa de  George de Podoleni.
 de   George de Podoleni. sursa : http://gandeste.org/puncte-de-vedere/singura-mea-avere-romania/23397          Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

Nu cred ca este corect ...

   
De ei depinde soarta noastra...si nu cred ca este corect ,ne aburesc de aproape o luna de zile cu amanarile lor. Noi suntem acei 7,5 milioane de cetateni care ne-am exprimat votul pentru demiterea lui Basescu Traian. Chiar nu inteleg, oare i-am votat noi pe acesti oameni sa ne decida soarta...sau am votat Parlamentul! Romanii s-au exprimat prin vot  iar CCR nu are dreptul sa ignore acest drept.  Si totusi astazi sunt optimista ca se va respecta legea.Vreau sa se faca dreptate in tara mea pentru ca avem nevoie de liniste pentru a ne rezolva problemele care nu sunt putine. Da...sigur astept validarea referendumului pentru ca asa ar fi corect...astept masurile disciplinare cu cei care in tot acest timp au abuzat de votul nostru si si-au batut joc de el,vreau  o legislatie care sa impiedice abuzurile de la CCR, CSM si care sa-i faca raspunzatori,penal ,pentru orice incercare de abuz sau implicare politica in deciziile ce urmeaza sa fie luate. Sper ca acesti domni si doamne de la CCR sa nu uite ca sunt si ei romani,ca bunurile materiale nu tin o vesnicie si nu intra in istorie astfel...dar decizia lor luata astazi... da.  Sper...
    
Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.

duminică, 19 august 2012

Dumnezeu este oriunde...

Astazi am fost la o manastire pentru ca asa am simtit eu...am ramas putin dezamagita pentru ca am crezut ca un om normal si un crestin adevarat merge sa se roage pentru sanatatea lui,pentru familie ,sau pentru ca asa simte el in acel moment. Am ramas cu un gust amar ca mai toate doamnele din biserica erau puse pe barfe...sa vada aia cu ce este imbracata,daca fata a luat la facultate...daca X mai este in tara. Ce pot sa mai spun! Barfe...barfe si iar barfe...numai cu gandul la Dumnezeu nu erau!. Recunosc ca nu merg prea des la biserica ,dar cand ma duc stiu sa ma rog in fata Domnului...cred cu adevarat in Dumnezeu insa rareori m-am apropiat de el prin intermediul bisericii. Eu m-am obisnuit sa-l vad pe Dumnezeu prin zambetele oamenilor si mai ales prin faptele lor bune,pot sa-mi arat credinta si ma  rog si acasa pentru ca daca esti credincios Dumnezeu este oriunde. Nu vreau sa generalizez ,dar pentru acei oameni care frecveanteaza biserica doar pentru a-i studia pe ceilalti si as construi imagini de oameni credinciosi... eu ii compatimesc pentru golul din sufletele lor.           Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

sâmbătă, 18 august 2012

Nici prin gand...


   

Se spune ca timpul le vindeca si le aranjeaza pe toate iar la mine chiar a functionat dupa experienta  cu sanatatea mea.Vreau sa cred  si trebuie sa-mi intre in cap ca viata este frumoasa si scumpa pentru toti ...si-i multumesc lui Dumnezeu ca in fiecare dimineata cand ma trezesc realizez ca traiesc. Ieri am facut niste analize periodice si stand de vorba cu doctora mea , mi-a marturisit cu lacrimi in ochi ca si dansa a trecut prin printr-un cancer...mi-a spus ca a apreciat starea mea psihica si curajul cu care am trecut peste boala. Doamne...nici prin gand nu mi-a trecut ca medicul care imi supravegheaza sanatatea ,sufera si el la randul lui de aceeasi boala!.Am vazut atatia bolnavi la usa cabinetului incat parca am simtit o raceala in corp. Sigur,sunt o norocasa si pot spune ca Dumnezeu ma iubeste si de aceea trebuie sa spun mereu ca viata este frumoasa  si pur si simplu trebuie sa multumesc vietii...de aceea am hotarat sa vad lumea mai colorata si mai frumoasa. Stiu ca  de acum va fi mult mai bine pentru ca am revenit la viata cu mai multa iubire,lumina si prietenie Nu pot decat sa multumesc lui Dumnezeu,vietii sau intamplarii ca mi-au adus alaturi oameni care pentru mine sunt sprijin si lumina in clipele grele.          Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

miercuri, 15 august 2012

In ce tara traim?

Traim vremuri grele,viata este din ce in ce mai scumpa si dura,democratia este pe duca...asa ca nu mai am nici o speranta. Ceea ce sa intamplat in aceste zile in care procuratura  incepe sa ancheteze oamenii in masa amenintandu-i si torturandu-i psihic pentru vina de a fi votat la un referendum la care "presedintele mult iubit "ia invitat sa stea acasa...cred ca este ca o pata neagra care va dainui mult in istoria Romaniei. Adevaratul parlament este CCR orice lege care trece pe acolo, indiferent ce se voteaza in Parlament decizia finala este a Curtii...Parchetul este al doilea instrument in mana lui Basescu  Traian cu care santajeaza si ameninta cetatenii  acestei tari .Chiar nu inteleg tacerea lui Ponta si a lui Antonescu...sa aiba oare o placere adevarata sa vada oamenii fugariti de procurori pentru ca au indraznit da-si exercite votul? In ce tara traim? Sunt sigura ca poporul ii va taxa la urmatoarele alegeri...cum adica...oamenii te voteaza , te sustin si cand e vorba de situatii limita tu te faci ca nu vezi. E strigator la cer, in cine sa mai avem incredere? Ponta e ministru interimar al justitiei si nu face nimic, lasa procurorii sa-si bata joc de cei care l-au votat.  Dezamagirea mea este  imensa...Ponta ar trebui sa se trezeasca... romanii nu sunt nici prosti, nici lasi, nici slugi...si sigur alegeri vor mai fi.   Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

marți, 14 august 2012

Viata noastra este in mana lor...

Salariile unor judecatori de la Curtea Constitutionala din Romania (CCR) s-au dublat anul trecut!
In doar un an, salariul judecatoarei Iulia Motoc a urcat de la 5.000 de lei pe luna in 2010, pana la 12.000 de lei pe luna in 2011.
Si nu este singura judecatoare din cadrul celei mai mai inalte institutii juridice, care s-a bucurat de un avans salarial extrem de consistent in ultimul an.
Salarii
Econtext va arata cum au evoluat salariile celor noua judecatori de la Curtea Constitutonala. Este vorba despre salariul mediu net, iar datele se refera la anul trecut. Datele au fost extrase din declaratiile acestora de avere.
Econtext nu este la prima analiza asupra Curtii Constitutionale. Recent, am realizat o radiografie maraton, pentru a vedea de „partea” cui a fost CCR in ultimii ani, de partea lui Traian Basescu si PDL sau de partea USL (click AICI pentru a vedea spre ce tabara inclina CCR balanta).
De asemenea, salariile judecatorilor de la Curtile de Apel din fiecare judet au fost un alt subiect tratat pe larg de publicatia noastra (vezi AICI cat castiga sefii tribunalelor din fiecare judet al tarii). Chiar si masinile acestora au fost prezentate (afla ce *masini conduc judecatorii*).
Cresteri/scaderi
Dupa cum spuneam, din cei noua judecatori, unora le-au crescut considerabil salariile. Pe ansamblu, acum nu mai exista judecator la CCR care sa aiba salariu lunar sub 10.000 de lei pe luna. In 2010, doi din cei noua judecatori aveau salarii cu mult sub acest prag de zece mii de lei pe luna. Acum aceasta situatie s-a ‚remediat’.
Dar nu este totul chiar atat de roz. Sunt si judecatori carora le-au scazut salariale. De altfel, cei mai multi judecatori s-au confruntat cu reduceri salariale.
Totusi, aceste reduceri nu se compara deloc cu amploarea cresterilor. Daca cel mai mare avans a fost de 7.000 de lei pe luna, la polul opus, cea mai mare scadere a fost de 2.535 lei.
Iar cel care s-a vazut nevoit sa renunte la aceasta suma este chiar Augustin Zegrean, presedintele Curtii Constitutionale. In 2010, salariul sau lunar se ridica la 18.696 lei, pentru ca anul trecut sa ia in mana 16.161 de lei. Cu 2.535 de lei mai putin.

Dar iata cu cat au crescut/scazut salariile tuturor judecatorilor de la CURTEA CONSTITUTIONALA:
  














sursa :econtext.ro de Florin Zaharia.
 3899-curtea constitutionala1

Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.






  

sâmbătă, 11 august 2012

Ieri ...

Ieri am avut o zi proasta sau mai bine zis ghinionista...mi-a luat carnetul pentru o luna, m-am ales cu o amenda si cu patru puncte luate. In general sunt foarte precauta dar datorita unor agenti care stau la panda intr-un anumit loc,iata ca am cazut si eu in plasa.Sunt unii care nu-si fac meseria si sunt pusi mai mult pe pe vanat greseli  decat sa-ti dea un sfat.Se pare ca  asa este mai usor si convenabil pentru ei. Sigur nu vreau sa generalizez, dar cam asa sta treaba. Astazi am aflat de la mai multe persoane care au cazut in aceeasi plasa, ca domnii agenti de circulatie stau cu radarul intr-un loc ,in cazul meu in apropierea unei treceri de pietoni...de marcat nu mai zic caci nici vopseaua nu se mai vedea,ei fiind vorbiti cu soferii de microbuze care statineaza masina la cativa centimetri de trecerea de pietoni. Sigur am incetinit...dar ce te faci cand un pieton neglijent apare de dupa masina cu celularul la ureche si abia se depaseaza! Ce sa ma mai iau cu ei la harta...parca rezolvam ceva...din contra auzi la el...mi-a facut un favor ca nu m-am certat cu organul!!!....dupa mintea lui,am fost foarte cooperanta. Multumesc domnule agent pentru intelegere! Nu-i nimic...eu sa fiu sanatoasa caci astfel de belele nici nu mai conteaza. Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

marți, 7 august 2012

Prietena mea Paulina...a murit.

Astazi am primit un mesaj pe facebook de la fica prietenei mele Paulina din Bacau ca "mama a murit". Pe Paulina am cunoscut-o la spitalul Fundeni din Bucuresti,era  ca si mine pentru radioterapie si amandoua am fost diagnosticate de cancer...Paulina avea tumoarea pe creier. In Fundeni mi-am facut  prieteni incepand de la copii pana la doamne si domnisoare de toate varstele . M-am legat din prima clipa cu sufletul de ea pentru ca era foarte placuta,vesela si cu bun simt. Astazi  am primit vestea cu lacrimi in ochi...nu stiu de aseara aveam o stare ciudata...si nici acum nu-mi revin...cu Paulina nu mai puteam comunica la telefon  pentru ca nu mai reusea sa articuleze cuvintele si pentru a nu  pune-o intr-o postura jenanta vorbeam cu Adina ,fica ei. Stiu...fiecare om are niste zile date de la Dumnezeu iar cand acele zile  se termina nu ai absolut nici o scapare. Orice as face nu-mi pot lua gandul de la ea ! De ce oare viata este mult prea aspra cu unele persoane, cand totul merge perfect sau aproape perfect,atunci se intampla o nenorocire si ne ia persoanele dragi  de langa noi. Imi dau seama ca este normal sa ma doara sufletul...este normal sa ma afecteze orice imi aduce aminte de ea acum....amintiri frumoase petrecute impreuna doua luni de zile,chiar daca noi eram in starea acea...mai mult ea imi facea zilele frumoase pentru ca era o persoana optimista , vesela si cu pofta de viata.  Habar n-am ce sa mai scriu… si cum sa scriu...sunt incapabila sa mai gandesc ceva. Imi dau seama ca a trecut prin trei operatii si nimic nu a ajutat-o din ce a incercat. A fost prea tarziu...sau asa trebuia sa se intample...stiu doar ca pentru mine a fost si va ramane  un suflet deosebit . Cert este un singur lucru...Paulina, prietena mea, si-a gasit acum linistea si pacea, dupa o viata chinuita de o boala care ma cutremura si acum cand scriu sau gandesc "cancer".  Acum esti la cer Paulina...dormi in pace, sufletul meu drag!.
  
Drum lin Paulina ...dormi in pace.



Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.