Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 29 august 2012

In viata...

In viata exista un timp pentru toate,cred ca la fel cum este o rascruce de drum in care tu esti nevoit sa-ti alegi drumul...da...cu siguranta ca trebuie sa existe un drum pe care trebuie sa-l alegem. Si intreaga  viata a noastra depinde de acel drum...sau poate ca nu noi nu alegem acel drum ...poate el ne alege pe noi.  Eu intotdeauna mi-am dorit mai mult pentru mine si in mare parte am reusit. Cred ca primul pas pentru a reusi in viata  este sa ne dorim tot mai mult din ceea ce stim ca ne poate face fericiti...si aici ma refer la fericirea aceea  adevarata in care sa invatam sa ne descoperim pe noi,si spun acest lucru pentru ca lumea este a celor care vor ceva si cauta necontenit aceste daruri ale vietii care de multe ori trecem prea repede pe langa ele.     Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

vineri, 24 august 2012

Un om care priveste altfel viata...

Intotdeauna eu iert pe cineva  foarte repede,in schimb uit foarte greu. Chiar daca am fost ranita de nenumarate ori,acestea dimpotriva m-au intarit. Nu am urat pe nimeni si nu m-am razbunat in viata mea,dar asa cum am spus uit foarte greu pe acele persoane care mi-au facut rau...si au fost destule. Nu stiu de ce...poate din invidie sau din prostie. Oricat ai vrea sa uiti,iti este imposibil!.Mereu vei simti acele persoane care te-au ranit cadva si iti va tulbura gandurile. Si totusi daca stau bine sa ma gandesc timpul le vindeca pe toate...sigur nu in totalitate pentru ca in sufletul tau raman acele amintiri mai putin placute..Dar cu toate acestea nu as schimba cu nimic trecutul...nu as schimba nimic in viata mea pentru ca datorita acestor intamplari sunt astazi un om care priveste altfel viata.      Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

duminică, 19 august 2012

Dumnezeu este oriunde...

Astazi am fost la o manastire pentru ca asa am simtit eu...am ramas putin dezamagita pentru ca am crezut ca un om normal si un crestin adevarat merge sa se roage pentru sanatatea lui,pentru familie ,sau pentru ca asa simte el in acel moment. Am ramas cu un gust amar ca mai toate doamnele din biserica erau puse pe barfe...sa vada aia cu ce este imbracata,daca fata a luat la facultate...daca X mai este in tara. Ce pot sa mai spun! Barfe...barfe si iar barfe...numai cu gandul la Dumnezeu nu erau!. Recunosc ca nu merg prea des la biserica ,dar cand ma duc stiu sa ma rog in fata Domnului...cred cu adevarat in Dumnezeu insa rareori m-am apropiat de el prin intermediul bisericii. Eu m-am obisnuit sa-l vad pe Dumnezeu prin zambetele oamenilor si mai ales prin faptele lor bune,pot sa-mi arat credinta si ma  rog si acasa pentru ca daca esti credincios Dumnezeu este oriunde. Nu vreau sa generalizez ,dar pentru acei oameni care frecveanteaza biserica doar pentru a-i studia pe ceilalti si as construi imagini de oameni credinciosi... eu ii compatimesc pentru golul din sufletele lor.           Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

sâmbătă, 18 august 2012

Nici prin gand...


   

Se spune ca timpul le vindeca si le aranjeaza pe toate iar la mine chiar a functionat dupa experienta  cu sanatatea mea.Vreau sa cred  si trebuie sa-mi intre in cap ca viata este frumoasa si scumpa pentru toti ...si-i multumesc lui Dumnezeu ca in fiecare dimineata cand ma trezesc realizez ca traiesc. Ieri am facut niste analize periodice si stand de vorba cu doctora mea , mi-a marturisit cu lacrimi in ochi ca si dansa a trecut prin printr-un cancer...mi-a spus ca a apreciat starea mea psihica si curajul cu care am trecut peste boala. Doamne...nici prin gand nu mi-a trecut ca medicul care imi supravegheaza sanatatea ,sufera si el la randul lui de aceeasi boala!.Am vazut atatia bolnavi la usa cabinetului incat parca am simtit o raceala in corp. Sigur,sunt o norocasa si pot spune ca Dumnezeu ma iubeste si de aceea trebuie sa spun mereu ca viata este frumoasa  si pur si simplu trebuie sa multumesc vietii...de aceea am hotarat sa vad lumea mai colorata si mai frumoasa. Stiu ca  de acum va fi mult mai bine pentru ca am revenit la viata cu mai multa iubire,lumina si prietenie Nu pot decat sa multumesc lui Dumnezeu,vietii sau intamplarii ca mi-au adus alaturi oameni care pentru mine sunt sprijin si lumina in clipele grele.          Inchei cu Trebuie sa Traiesc. gabriella.

marți, 7 august 2012

Prietena mea Paulina...a murit.

Astazi am primit un mesaj pe facebook de la fica prietenei mele Paulina din Bacau ca "mama a murit". Pe Paulina am cunoscut-o la spitalul Fundeni din Bucuresti,era  ca si mine pentru radioterapie si amandoua am fost diagnosticate de cancer...Paulina avea tumoarea pe creier. In Fundeni mi-am facut  prieteni incepand de la copii pana la doamne si domnisoare de toate varstele . M-am legat din prima clipa cu sufletul de ea pentru ca era foarte placuta,vesela si cu bun simt. Astazi  am primit vestea cu lacrimi in ochi...nu stiu de aseara aveam o stare ciudata...si nici acum nu-mi revin...cu Paulina nu mai puteam comunica la telefon  pentru ca nu mai reusea sa articuleze cuvintele si pentru a nu  pune-o intr-o postura jenanta vorbeam cu Adina ,fica ei. Stiu...fiecare om are niste zile date de la Dumnezeu iar cand acele zile  se termina nu ai absolut nici o scapare. Orice as face nu-mi pot lua gandul de la ea ! De ce oare viata este mult prea aspra cu unele persoane, cand totul merge perfect sau aproape perfect,atunci se intampla o nenorocire si ne ia persoanele dragi  de langa noi. Imi dau seama ca este normal sa ma doara sufletul...este normal sa ma afecteze orice imi aduce aminte de ea acum....amintiri frumoase petrecute impreuna doua luni de zile,chiar daca noi eram in starea acea...mai mult ea imi facea zilele frumoase pentru ca era o persoana optimista , vesela si cu pofta de viata.  Habar n-am ce sa mai scriu… si cum sa scriu...sunt incapabila sa mai gandesc ceva. Imi dau seama ca a trecut prin trei operatii si nimic nu a ajutat-o din ce a incercat. A fost prea tarziu...sau asa trebuia sa se intample...stiu doar ca pentru mine a fost si va ramane  un suflet deosebit . Cert este un singur lucru...Paulina, prietena mea, si-a gasit acum linistea si pacea, dupa o viata chinuita de o boala care ma cutremura si acum cand scriu sau gandesc "cancer".  Acum esti la cer Paulina...dormi in pace, sufletul meu drag!.
  
Drum lin Paulina ...dormi in pace.



Inchei cu Trebuie sa Traiesc.
gabriella.