De felul meu sunt o optimista inraita si am puterea ca atunci cand se intimpla ceva eu sunt prima care nu intra in panica si face pe curajoasa. Cand viata m-a doborit cu acea boala cumplita si care nu am ascuns-o niciodata,am sperat ca ma voi ridica...si asa a fost. Mereu am stiut ca atunci cand viata te doboara,trebuie sa speri sa te ridici...cand viata te ridica speri ca nu se va opri aici. Orice facem...trebuie sa speram. Cine crede ca speranta se stinge in noi...se inseala...poate se stinge un strop...dar altul ii va lua locul. Speranta este cea care ne sare in ajutor,de exemplu eu am sperat ca voi trai si voi trece peste acel cosmar. Am avut cel putin doua prietene la spital extrem de pesimiste care nici macar nu faceau un efort sa vada lucrurile in bine...si au murit. Mereu am gandit ca trebuie sa lupti pentru viata ta si aici ma refer si la sanatate dar si pentru ideile si visele mele in viata...si culmea toate sau indeplinit. Speranta pentru mine a fost cea care mi-a sarit intotdeauna in ajutor,daca mi-as pierde speranta nu as mai fi eu...dar stiu ca trebuie sa sper pentru ca am pentru ce.
speranta e ca o flacara..azi arde maine nu mai este..dar curand va arde din nou :D si app ador ingerii :X:Xsi poza veche cu lalele:))
RăspundețiȘtergereTotdeauna in viata trebuie sa ai un ,spre care trebuie sa lupti ca sa-l atingi.Daca ne panicam nu cistigam nimic.Speranta moare ultima,asa ca mergem inainte si ne bucuram de viata asta care ne pune mereu la incercare.Gaby acceseaza lincul meu http://meg55-miannadraguta.blogspot.com/ fiindca nici mie nu imi apar postarile din blog in nu stiu ce se intimpla,poate e o setare aiurea.Am sa verific.Zile senine si bucurii sa ai in tot timpul.
RăspundețiȘtergere